Fie ca e vorba de  Craciun, Paste sau celebrul 1 Mai, radioul se imbraca in haine de sarbatoare, asa cum face toata lumea. Programe speciale sau in regim special, ture mai multe sau mai putine, cadouri, telefoane de felicitare… toate insotesc momentele astea festive. Sunt momente frumoase, care ne ofera cateva zile de relaxare. Asta in cazul in care nu bati orasul in ultimul moment pentru milioane de cadouri pentru cei dragi.

Dincolo de tot ce pregatim sau traim intr-o astfel de perioada a anului, de fiecare data, fara exceptie am simtim o amaraciune in adancul sufletului. Pentru mine atasamentul fata de radio sau fata de colegii din radio transforma astfel de sarbatori in rupturi temporare. Mereu a fost la fel. Cu exceptia anilor ’90 cand Craciunul si Pastele se petreceau non-stop in radio, prezenta 101%, in conditii speciale, de fiecare data a fost la fel.

Vineri (10 aprilie 2015) am trait din nou acelasi sentiment. Am crezut ca s-a adunat oboseala, dar nu e doar atat. Stiam ca voi fi departe de radio vreo 10 zile, iar gandul imi statea doar la perioada asta. Asa ca daca apucati sa cititi randurile acestea si sunteti ascultator de Europa FM, sa stiti ca imi este tare dor de voi si abia astept sa revin pe 20 aprilie in Desteptarea.