Primul meu “low-cost”

Niciodata nu am inteles cum o companie aviatica poate oferi servicii aproximativ similare la preturi muuuuuult mai mici fata de concurenta. Am calculat in fel si chip si nu-mi iesea calculul nicicum. Cum se poate sa parcurgi aceeasi distanta cu 50 sau 100 de euro si nu cu 3-400 de euro? Si am descoperit zilele acestea. Stiu ca si ghinionul a jucat un rol important, dar acum conteaza mai putin…

Asta vara, prin august, am hotarat impreuna cu prietenii nostri alaturi de care ne petrecem vacantele sa mergem in nordul Spaniei. Fusesem la Barcelona, Madrid, vazusem Andaluzia (Sevilia, Cordoba, Granada, Malaga, Cadiz etc) si descoperisem ca Spania e o tara din ce in ce mai curata si civilizata. Super mancare, o atmosfera destinsa… asa ca am ales sa vedem de data asta Salamanca, Burgos, Bilbao si Zaragoza. Aveam mai multe variante sa ajungem acolo, desi eu nu vedeam decat una: zbor TAROM Bucuresti – Madrid si retur. Ion si Irina (our friends) foloseau de cativa ani serviciile companiilor aeriene low-cost si ne bombardau cu tentatia unui pret mult mai mic. Am luat in calcul si varianta sa ne razgandim asupra destinatiei in ultimul moment, pierderile devenind astfel mult mai mici si… in combinatie cu o bere si un mic… am acceptat. Asa am intrat in baza de date a companiei easyJet. Am sarbatorit evenimentul cu inca o bere si am asteptat sa vedem ce se intampla. Inca de la imbarcarea din Bucuresti am sesizat cateva diferente la check-in si boarding, dar am zis ca nu moare nimeni dintr-o mica imbulzeala si pentru ca unii sau altii nu erau pe lista de imbarcare. Bine, la un moment dat nu mai era nici lista πŸ™‚

Zborul spre Madrid a fost ok, avionul cred ca era nou, aproape de unica folosinta (Doamne fereste!!), doar aterizarea am crezut ca e ultima din viata mea. La coborarea din avion am aruncat o privire in cabina acestuia si am descoperit ca pilotul terminase liceul cam in aceeasi perioada cu mine, asa ca de unde experienta…

Peripetiile au aparut la intoarcere. Eram deja pus in garda de colegi ca la Bucuresti e nenorocire, vazusem pe CNN ca era subiect principal la rubrica meteo, dar si la categoria cascadorii rasului dupa ce un avion TAROM izbise o masina pe pista de la Otopeni, asa ca am inrosit telefonul pentru a cauta o solutie. Cu o zi inainte de decolare, sambata, am rasuflat usurat… traficul aerian de la Bucuresti e ok, asa ca hai sa mai tragem de un sandwich cu jamon pentru a sarbatori evenimentul.

INSA… CNN-ul dauneaza grav sanatatii! “Vremea rea in Romania va lua o pauza, pana duminica, atunci cand ninsorile vor reveni” – tuna si fulgera prezentatorul rubricii meteo. ALERTA de gradul ZERO. Sun la radio… si aflu ca ANM-ul anunta fulguieli in sudul tarii, nici un cod galben, rosu sau ‘visiniu” si ma linistesc. Duminica, dimineata a inceput pe la 11, cu un mic dejun delicios in Puerta del Sol. Descoperisem o ‘cafeterie’ unde o romanca dragutza facea minuni in bucatarie. Minuni low-cost πŸ™‚ Trecusem la cafea si… suna telefonul. Era Manuela Nicolescu. “Inca nu am ajuns la radio, dar Adriana Sarbu a dat acum un minut stirea ca zborul de la Madrid care ajunge la Bucuresti la 21.45 a fost anulat. E zborul tau”? Am simtit ca am acid sulfuric in ceasca de cafea!! Al meu era. Comunicatul aeroportului Otopeni de la ora 12.53 (ora Romaniei) era fix ce-mi lipsea. Au urmat telefoane in tara, am cautat un milion de variante, stiam deja tot ce se intampla pe culoarul de zbor Madrid – Bucuresti minut cu minut. Ora 14.24 (ora Romaniei) – un al doilea comunicat anunta ca zborul anulat a fost inlocuit cu un altul si ca totul decurge conform planului initial. Am trecut de la agonie la extaz si invers in decurs de doua ore de cateva ori. Simteam ca nu ma pot baza nici pe easyJet si nici pe incapabilii de pe Otopeni care nu erau in stare sa ofere conditii de aterizare optime. Am plecat direct la aeroport, de parca prezenta mea acolo ar fi facut ordine si disciplina. Alexandra Stanescu si Ionela Tudor cautau si ele sa decifreze secretele de dincolo de comunicatele neclare care soseau la radio si ma tineau la curent cu evolutia situatiei. Am ajuns la aeroport, am facut foarte repede check-in-ul si am rasuflat usurat cand am vazut ca totul decurghe conform planului. Am incercat inca o cafea, am defrisat inca un jamon si am parcurs in liniste magazinele duty-free de pe aeroportul din Madrid. Cu 30 de minute inainte de decolare am mers la poarta B30, ne-am asezat disciplinati in haosul ‘necesar’ de la cursele catre Bucuresti si asteptam sa ne vina randul. Toate bune si frumoase, dar… suna telefonul. Din nou Manuela: “Cursa easyJet de la Milano a aterizat la Sofia”. Aproape instantaneu s-au oprit toate operatiunile de ‘boarding’ si am intrat intr-o asteptare chinuitoare. “Cursa Madrid – Bucuresti numarul x are intarziere 20 de minute” a fost primul anunt. Al doilea continea o intarziere de inca 30 de minute, iar al treilea spunea doar ca vor reveni cu amanunte dupa inca 30 de minute. Dupa tot acest timp a venit si vestea buna: ” In 30 de minute incepe imbarcarea si vom ateriza la Baneasa”. WHAT!!?? Pai nu merge treaba pe Otopeni si astia vor sa aterizam pe vilele baietilor din Pipera-Baneasa? Ma rog… asta e. Important e sa ajungem acasa. Ma si vedeam stand 3-4 ore in avion cu gandul la cum vom ateriza. Intre timp au inceput si zvonurile atat de necesare cetatenilor romani cu mintea libera. Ba ca nu avem avion, ba ca avionul are ceva, dar cea mai tare a fost ca de fapt nu avem pilot πŸ™‚ Nu-i problema, ne luam brevetul si ne bagam daca e nevoie πŸ™‚

Dupa aproximativ inca 45 de minute a inceput intr-adevar imbarcarea. Alte 30 de minute pierdute cu detaliile necesare si avem si salutul capitanului (si asta tinerel, blond, numai bun de insurat!!). “Sunt capitanul y, bun venit la bord etc, va uram un zbor placut de la Madrid la Constanta!!!!!!!” Asta mai lipsea! Sa mergem la Constanta, mai ales ca stiam ca orasul era blocat de 2-3 zile. Au urmat alte discutii, de aceasta data chiar cu tanarul capitan de zbor, de parca eram la piata si negociam patrunjelul. Doi pasageri au desis coboare spunand ca ei au bilet de Bucuresti, nu de Constanta si probabil ca si eu as fi facut la fel daca nu trebuia sa ajung la radio. A mai durat inca o ora si jumatate pana au gasit bagajele celor doi si… am decolat. Un zbor fara cusur pana la malul Marii Negre si o aterizare buna de aceasta data au mai indulcit din suparare. Doar ca am facut 3 ore si jumatate Madrid – Constanta si 7 ore Constanta – Bucuresti cu autocarul pe autostrada Soarelui. Am inteles de la sofer ca se numeste asa pentru ca e recomandat sa mergi pe ea doar cand soarele straluceste atat de tare incat temperatura sa fie de peste 30 de grade. Poleiul si faptul ca ‘drumarii’ nu au intervenit nicaieri pe traseul Constanta – Bucuresti a facut ca viteza de mers sa ajunga la un moment dat la 20 Km/h. Si pentru ca finalul sa fie apoteotic… am fost ‘descarcati’ la terminalul ‘plecari’ de pe Otopeni, unde existau doar taxiurile care aduceau pasageri la aeroport si deveneau cel mai pretios vanat.

Acum privesc multumit inapoi si multumesc pentru faptul ca am ajuns pana la urma intreg. Doar ca nu la duminica la ora 21.46, ci luni la 8.00 πŸ™‚

Luati si aceasta intamplare in consideratie daca va ganditi vreodata sa folositi zboruri low-cost. Sigur ca vremea era cum era, dar easyJet a fost singura companie care nu a aterizat la Bucuresti pe 6 ianuarie. Pentru mine este un mare semn de intrebare. Ma intorc la zborurile traditionale, lasand sporturile exteme pentru cei cu nervii tari.

12 thoughts on “Primul meu “low-cost”

  • 08/01/2008 at 14:00
    Permalink

    MAMMA MIAAAAAAAAAA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    Deja ma dor ochii si mintea dupa ce am citit de pe blog….uite vezi de aia e mai bine home de sarbatori…aici prin zona…nu departe sa-mi fac 10000000000000000000000000000 de nervi!
    Sa nu spui ca esti relaxat dupa o astfel de intamplare ,ca sincer…NU TE CRED!!!!! !!!!!!!!!!!

    Reply
  • 08/01/2008 at 14:04
    Permalink

    Just a liitle advice:fa-ti un prieten(asta in cazul ca nu ai deja) la o agentie de turism,e cel mai bine.Astia prind toate ofertele si le dau prietenilor, daca nu profita chiar ei de ele!(ca si un mic exemplu-zbor dus-intors la Amsterdam,cazare 3 seri-200 euro πŸ˜€ sau un revelion la Londra cu 85 de euro-de pe 31 dimineata pana pe 2 dimineata…)
    In rest, de cat sa circul cu low-cost-uri mai bine imi iau un bilet de tren…cu aprox 100 euro poti sa vezi toata europa.Spor si sa circulati bine!!=))

    Reply
  • 08/01/2008 at 16:19
    Permalink

    La multi ani , George ! si bine ca ai ajuns teafar πŸ™‚
    Daca vrei peripetzii cu low-costuri poti sa-ti spun eu …ca am avut πŸ™ Sper sa nu plictisesc .
    In august 2006 am contractat o excursie la Mallorca .Initial zborul era programat in jur de ora 16 (de la Timisoara), am zis numai bine ajungem la cina , ne cazam , despachetam si ne odihnim pentru a incepe de dimineata o vacantza mult asteptata .Ei , lucrurile n-au stat asa de frumos. Cu 2 zile inainte de plecare am fost anuntati ca zborul nu mai e la ora 16 ci la 23:50 !!! Am zis asta e …vom ajunge in toiul noptii , fara cina (platita deja) , mai apucam sa ne odihnim cateva ore .Dar de ce sa nu se mai intample ceva ? Cursa cu care trebuia sa plecam noi( Compania Futura), venea de la Mallorca (aducea turisti de-acolo) si a avut ceva probleme tehnice la decolare , asa ca a mai intarziat vreo 4-5 ore ,iar noi am ajuns la hotel la 10 dimineata …abia de-am mai prins resturile de la micul dejun:( Intoarcerea a fost OK.
    Mai cool a fost pe 16 august 2007 , cand trebuia sa plecam in Antalya la ora 13:00,tot de la Timisoara, cu planuri ca mai prindem cateva ore de plaja .Ajungem la aeroport , bucurosi ca nu se anunta intarzieri , ne imbarcam la ora 13 cum era stabilit . Compania turca Atlasjet. Doar ca lucrurile au inceput sa mearga prost din acest moment. Am stat in avion , vreo ora , fara aer conditionat …am zis ca e sauna inclusa in pret. Momentul culminant… cand cabina pasagerilor s-a umplut de fum si toti am intrat in panica . Stewardesele aveau lacrimi in ochi si nu stiau ce sa faca …iar noi am zis ca luam foc si …asta ne e sfarsitul . Am reusit sa iesim vii din avion si am ajuns in Antalya teferi ( cu Austrian Airline) …. nu mai conta intarzierea πŸ™‚ A fost ghinion …sau noroc ?!? Oare ce sa fac la vara ?

    Reply
  • 08/01/2008 at 20:06
    Permalink

    Cred ca ai avut ghinion… Eu am mers cu low cost-ul si n-am avut intarziere nici un minut ! Si prefer sa dau 50 de euro pe un zbor low cost decat 300 pe un zbor “normal” + un sandwish.

    Reply
  • 10/01/2008 at 08:44
    Permalink

    George draga, nu prea inteleg legatura dintre low cost si conditiile meteo ! Cind e vreme rea, nici British Airways nu zboara, nu are nici o legatura cu compania aeriana. A fost zapada si vremea aiurea si in State iar United Airlines a anulat ….2500 de zboruri !!!! Crezi ca pasagerii au fost happy ?!Ca sa nu mai vorbim de piederile companiei…
    Despre piloti, iar trebuie sa te contrazic, unii sint tineri si iti inspira o neincredere imensa dar (normal ) ar trebui sa aiba trecute niste examene destul de dificile.
    Cu ceva ani in urma am lucrat la Tarom, in management ,si am habar cam care sint procedurile interne si mai ales cele internationale pe care nu le poti ignora sub nici o forma – cel putin asa era pe vremea “aceea”.
    Am cunoscut piloti supertineri si superbuni; este adevarat ca experienta are valoarea ei incontestabila dar nu ii subaprecia pe cei mai tineri.
    Dar totul e bine cind se termina cu bine , asa-i ?

    Reply
  • 15/01/2008 at 15:10
    Permalink

    Geo ma amuzat felul in care ai povestit tu totul dar sincer nu vreau sa trec prin ce ai trecut tu!Stiu ca in tarile mai civilizate totul e mai frumos si tie iti place sa calatoresti mult dar poate fi frumos si acasa daca ai langa tine pe cei dragi si stii cum sa te dristezi!

    Reply
  • 08/03/2008 at 06:22
    Permalink

    La distanta de secol am apucat sa citesc si povestioara ”low-cost”… Haioasa. Eram in avionul ala dupa cum bine cunosti si pe linga companie, Otopeni,vreme, soarta sau cum o vrea sa se numeasca factorul, sau factorii, a fost si ”prietenul minune” ce sa coborit jos. Mai sa-l urechezi cind il prinzi… Caci cu el dragutu” am mai zacut in avion un timp fara tigara, cafea si iubitul nostru jamonul…cam asa de-o ora – doua.
    Eu zic sa avem cit mai multe zboruri cu ”low-cost”- macar de-ar fi de una la luna…

    Reply
  • Pingback:Faliment SRL /  george zafiu punct ro

  • Pingback:One-way cu BlueAir | george zafiu punct ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *