Pepile check-in

Am facut o pasiune pentru Blue Air. Pentru ca sunt convins ca inca nu mi-au aratat tot ce pot, am de gand sa zbor cu ei pana la declararea falimentului. Ultimul zbor cu (posibil) cea mai low cost companie aeriana a scos la iveala nenumaratele facilitati de care beneficiaza clientii Blue Air. Pe langa posibilitatile nesfarsite de taxe, suprataxe sau comisioane oferite am descoperit o noua posibilitate check-in. Versiunea traditionala este taxata pe loc in aeroport spre satisfactia totala a pasagerilor. Versiunea on-line era intr-un timp foarte populara, dar faptul ca este gratuita a deranjat tot mai multi calatori. “Mi-ar fi rusine sa dau ochii cu actionarii de la Blue Air. Si de fiecare data cand fac check-in on-line aproape ca nu ma pot urca in avion de rusine. Faptul ca nu trebuie sa platesc nimic ma scoate din sarite”, imi spunea un prieten acum cateva zile.

La inceputul anului am avut ultimul zbor cu Blue Air. Parca a trecut o vesnicie de atunci. 4 ianuarie, aproape de pranz… aeroportul din Valencia. La cele doua ghisee deschise pentru Blue Air cozile sunt interminabile. Am venit special cu 2 ore inainte de zbor ca sa prind cat mai multa lume. Am avut noroc: m-am asezat la coada care trebuie, cea¬† care merge cel mai lent. Timpul petrecut la rand exclude orice tentatie a duty free-ului, asa ca tremura carnea pe mine de fiecare data cand descopeream ca fiecare pasager era intarziat pentru ca bagajul de mana depasea cu 56 de grame greutatea admisa sau ca dimensiunile acestuia nu se incadrau in standard. Asa adaugam minut dupa minut alaturi de sotie si fetita. Le-am explicat avantajele statului la coada, iar ulterior au citit numeroase carti pentru a deprinde tehnicile statului in picioare. Nu le-am spus ca s-a facut si un film despre asta… astept sa mai creasca Alexandra.

La un moment dat, in toata aceasta baie de satisfactie apar ei… pionierii aviatiei. Traian Vuia a fost primul pamantean care a zburat cu un aparat mai greu decat aerul. Henri Coanda a inventat motorul cu reactie. Ei bine, am avut onoarea sa asist la check-in-ul “pepile” pus la punct de 3 pasageri romani in colaborare cu reprezentantul Blue Air de la Valencia. A fost aproape o minune sa-i vad cum se apropie, cum depasesc cele doua cozi la care erau cel putin 100 de persoane, cum se “pupa pe obraz” cu doamna de la Blue Air, cum pun bagajele pe banda si cum parasesc ghiseul in mai putin de doua minute. Au fost ropote de aplauze, ovatii, iar satisfactia muritorilor de rand de la coada a atins cote maxime.

Nu stiu care este tehnologia folosita si daca celelalte companii aeriene isi permit astfel de servicii, dar toate experientele cu Blue Air si-au meritat banii. Voi investi in continuare in ei. Pana la capat.

PS: As fi uitat incidentul daca acum doua zile nu si-ar fi pierdut viata Adrian Iovan, fost pilot Blue Air care si-a respectat meseria in contrast cu respectul oferit de fostii sai colegi.

Leave A Comment