Land of choice

Weekend-ul asta am fost ‘turist in Romania’. Am mers la Moeciu de Sus. Nu mi-au placut niciodata sporturile extreme, dar fiecare iesire din Bucuresti devine sport extrem, mai ales daca alegi sa te deplasezi cu masina. Asa cum recomanda purtatorii ilegali de creier de fiecare data am ales o ruta ocolitoare, evitand astfel DN1. Singura calitate a dn-ului ramane calitatea asfaltului, imposibil de degradat atata vreme cat viteza medie de deplasare pe acesta este foarte mica. Am plecat spre Targoviste convins ca traficul va fi mai lejer si constient ca-mi voi supune masina unor traume. Un risc asumat pana la urma. Doar ca aglomeratia se face simtita si aici, iar drumul e extrem de prost si plin de serpentine. De pe la Rucar am ‘prins’ doua tiruri in fata si nu am mai depasit 20-30 km/h. Naspa!

Prima data cand am ajuns in Moeciu de Sus acum cativa ani eram surprins de povestile prietenilor mei care plangeau dupa vremurile cand in zona nu vedeai picior de meltean. Pacat, am zis atunci, desi masinile ridicau praful din sat o data la 10 minute. Acum au asfaltat, insa plang si eu dupa momentele cand am pasit pentru prima data in satul care are acum pretentia de statiune de vacanta. Manelisti, cocalari, manageri si tute au invadat zona si s-au cazat in multitudinea de pensiuni cat un munte construite cat mai haotic si cu cat mai putin bun gust. Poate ar trebui sa treceti o data sa vedeti si sa va imaginati zona fara muntii de caramida si forfota din preajma acestora. Nu e singurul exemplu de gen, asa ca m-am decis ca daca voi mai descoperi vreodata astfel de locuri sa nu le mai laud in fata nimanui… o samanta de cocalar e in fiecare dintre noi si prietenii nostri.

Comments
5 Responses to “Land of choice”
  1. Mariana says:

    George, cine te pune sa mergi la Moeciu? se stie deja ca aceasta zona nu mai e ce-a fost. Din pacate!O alta aventura trecuta in revista…..

  2. diana says:

    Am fost la Slănic Moldova.Slalom
    printre grătare….

    Staţiunea la pas,poze,un biliard,
    o cafea bună….
    Hai să ‘culegem’ doar ceea ce’i
    frumos!
    Săptămână bună!

  3. George Zafiu says:

    @Mariana problema e generalizata. In Moeciu am fost eu, dar uite ca Diana a vazut ceva asemanator in Slanic Moldova. Nu inteleg de ce trebuie sa transformam astfel de locuri in ceva ce oricum avem acasa… viloaie, blocuri, gratare, manele…

  4. Gemma says:

    Ma numar printre turistii care nu parasesc Romania si nu pot sa-mi explic de ce ne incapatanam sa mergem in tara si sa avem aceleasi dezamagiri.
    Dupa o saptamana petrecuta pe litoral(mizerie, totul scump si de proasta calitate), am zis sa ne intorcem ocolind putin pe la munte. La fel ca si tine am evitat DN1, am plecat dimineta de pe litoral, am petrecut vreo 2-3 ore pe centura Bucurestiului, iar seara pe la 6 eram la Targoviste. In fine pe la 20 ne-am gasit locul in Busteni. Dimineata ne-am urcat in masini si ne-am intors acasa. Mai mult ne-am obosit.
    Pacat de bogatiile naturale pe care le avem, nu cred ca le meritam. Sa-i multumim doamnei ministru pentru grija care o poarta turismului romanesc, dar totusi cred ca o parte de vina o avem si noi.
    A, era sa uit, am fost foarte impresinata de Brasov, trafic, curatenie, tot ce vrei.
    Deci se poate.

  5. irina says:

    Mda, este trist acest lucru pentru o parte dintre noi… pentru ceilalti, dupa cum vedem in cele mai multe cazuri, nu! Eu sunt printre cei ”avuti” care m-am indragostit de Moeciu cind era o oaza extrem de placuta. Si cind un teren nu costa cit un apartament in Bucuresti. Asadar am terenul si strictul necesar adica cea mai mica casa posibila din Moeciu si imi este deajuns. dar regret din tot sufletul ceea ce sa pierdut acolo si ceea putea sa devina acel loc. In nici-un caz locul in care resturile de la gratere sa fie aruncate fara nici-o jena in piriul rece de munte, locul in care trilurilor de pasari si fosnetului de frunze sa fie inlocuit cu ‘dulceata multicolora” a sunetului de manele, locul in care zgomotul apei sa fie inlocuit de ”cai putere” si altele.
    Si-n acel petec de pamint mai pot inca sa ma bucur de liniste la rasarit sau pe ploie cind nu trec masini, se aude doar zgomotul piriului si un tunet. Din cind in cind. Sper ca pentru cit mai mult timp.

Leave A Comment